joi, 8 martie 2012

Verbul uitat

De la un timp mă plimb cam mult pe alee. Parcul suportă fel de fel
de oameni. Şi buni şi răi. Aşa e legea firii: uneori se întâmplă, alteori nu.
Odată chiar mi s-a întâmplat să-mi mulţumească cineva. De ce? Nu e
nimeni mulţumit de... ceva.
Un prieten a strâns avere de nu o mai putea
singur căra.
Dar nu era mulţumit, ceva încă îi mai lipsea.
Un alt prieten nu se putea dezlipi de pământ,
atât de sărac era.
Nu mulţumea nimănui,
pentru ce să o facă, nu mai avea.
Şi am mai întâlnit mulţi oameni pe aleea mea:
în săli, malluri ori autobuse,
niciunul nu mulţumea.
Eu am o viaţă, tu ai o viaţă,
toţi avem o viaţă...
mulţumesc însă nu spunem.
Băgăm mâna până la cot în haznaua vieţii
şi aruncăm
aleatoriu sau la ţintă,
cu mizerii
în ceilalţi.
Ură, invidie, nedreptate,
de nu mai mulţumeşte nimeni (?)
Eu mulţumesc, tu mulţumeşti,
el şi ea mulţumeşte,
iată verbul ce a fost uitat.
Pe aleea mea, paşii tristeţei mă purtau.
 Trecu o bătrână,
mulţumesc, am strigat eu
în timp ce uimită mă privea...
Ce ai domnule, le ai cu capul ?
şi nu-mi mulţumi pentru că nu avea de ce...
Eu i-am mulţumit pentru că exista
şi nu eram singur pe aleea mea.
I-am mai mulţumit pentru fiecare clipă,
zi, oră şi ani, din viaţa mea,
pentru lumina ochilor şi verbul a vedea,
şi mamelor zi de zi
pentru shakesperianul a fi
şi dascălilor pentru verbul a şti.
Omul îşi doreşte mult, foarte mult,
dar am aflat:
foarte puţin îi trebuie pentru a fi fericit.
Un copil a scăpat mingea peste gard, i-am înapoiat-o, dar nu mi-a mulţumit.
Nu învăţase încă. Nu a avut de la cine...
Atunci am plecat mai departe, pe aleea mea.
Eu la est, tu la vest.
Eu, tu, el, mulţumeşte. Nu e frumos?
Nu, nu este, că dacă era,
mulţumeam şi mărului din care tocmai am muşcat,
şi Soarelui că de la locul lui nu a mişcat,
pentru iarba de acasă, pentru râul care curge
şi pâinea de pe masă.
De ce să mulţumim ? Suntem unici doar...
A fi om înseamnă a păcătui, de ce să mulţumim pentru păcat ?
Ţine-o tot aşa !
Eu, tu, el şi ea mulţimeşte... nu-i frumos ?
Nu, că dacă era, din când în când, mai mulţumea cineva !

P.S.  Mulţumesc tuturor femeilor, astăzi de ziua lor, pentru că există,
şi în mod special, surorii mele CORNELIA.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu