SFERA
Nu am înţeles... nu înţelegem,
şi greu vom înţelege! Că nu putem funcţiona singuri că suntem un singur
organism multifuncţional. Dar fugim, fugim cât mai departe de ceilalţi NOI! Nu
putem suporta normalitatea unora, sau suferinţa ori trăirile altora. Priviţi
sfera. Este alcătuită din milioane de puncte anonime care o urmează, oriunde se
va rostogoli. Iar ea, sfera, nu poate la rândul ei, exista fără acele puncte
care o întregesc. Orice trăire pe care un punct din sferă o manifestă, este
preluată de celelalte, prin vibraţia pe care aceasta o emite, fiind universală.
Ea înfiorează toate celelalte puncte, adică...sfera: imperceptibil în aparenţă
dar, profund pentru entitatea în sine! Urmările sunt dezastruoase sau...
benefice. Atât timp cât ceea ce facem este doar pentru noi înşine, nu putem
iubi. Pe nimeni şi nimic! Putem deveni atât de răi, că în iad nu vom putea avea
nicio surpriză! Nu ne rămâne decât să alegem una din extremele existenţei
noastre: inocenţa copilăriei, ori înţelepciunea bătrâneţei. Copilăria este...
inconştienţă, înţelepciunea o copilărie conştientă... Ambele se integrează
sferei. Perioada de mijloc este un dezastru. Este doar o luptă permanentă
pentru visuri, idealuri, scopuri şi speranţe, toate irealizabile după cum le
dorim în esenţa lor. Doar desertăciune! Universul îţi oferă doar ce îţi
trebuie, nu ceea ce îţi doreşti. Atunci? Atunci lasă dragostea falsă faţă de
animalele de companie, lasă paravanul comod al face book-ului, unde poţi spune
tuturor că-i iubeşti, fără obligaţii, şi redicţionează puritatea sentimentului
unic, întregii sfere. Alătură-te celorlalte puncte, vibrează la unison, sau
măcar... încearcă: Nu mai fugi, nu mai fugi omule de iubirea celorlalţi. Dă
LIKE!
SFERA
Rotire prăvălită
margine mişcătoare-n revenire
iar şi iar punct nemişcat
înaintea virgulei
infinitului urmat
Tu eu şi el
al marginei de lume
răsucită-n jurul lui
stăm ori nu stăm
suntem ori nu suntem oricui
Sfera verbului a fi
la capătul orei
veacului timpului
rostogolită de puterea
a iubi
Din urmă nu ne ajunge
nimic
nu putem ajunge
din urmă pe nimeni
Distanţa dorinţă arde
apropierea voinţă desparte
spaţiul sferei umplut
punct cu punct
pe pământ
fără sfârşit fără-nceput
sclavie dulce-n jurământ!
