THE FATE

A fost odată un om: trăit-a el o viaţă veselă în copilărie, fără griji în adolescenţă, apoi...
Apoi veni tinereţea cu experienţele ei...
Trecu şi aceasta. Poate prea repede. A început LUPTA! Cu durerea. O luptă continuă pentru eliberare: de durerea de a nu vedea, de a nu auzi, de a nu simţi corect, ( murătură inertă în zeama acră a relativităţii). Dar durererile , de a nu putea cunoaşte ceea ce vrei, şi de a nu putea iubi cum vrei, sunt copleşitoare. Parcă cineva te-ar trage într-o direcţie prestabilită. SOARTA! Iată piedica din calea comprehensiunii noastre! Când crezi că ai aflat- în sfârşit- un adevăr, acesta se disipează în ceaţă, ori se loveşte de un zid invizibil, dar al naibi de dur. Zidul Sorţii tuturor. Orice soartă ai avea ca individ, pentru toţi Zidul Sorţii este acelaşi: până aici!
Copil al Zidului Sorţii, soarta individuală este o pacoste: dacă nu crezi în ea, apare TEAMA!
Ca o entitate omniprezentă...
Fricile noastre de orice şi oricine, ne fac viaţa un calvar. Fiecare din noi devine propriul avatar.
TEAMA a spulberat, încă de la începuturi, liniştea edenică a întregii umanităţi. Dacă ţi-e teamă, nu-ţi vei găsi liniştea dorită atât de mult! Penrtu a scăpa de ea, de TEAMĂ, trebuie doar să crezi în SOARTĂ: aşa mi-a fost dat şi orice voi face, tot cum mi-a fost scris se va întâmpla! De ce să mă mai tem, când viaţa este de fapt, ceea ce se întâmplă când tu( eu), ne facem alte planuri?
Dacă reuşeşti să crezi în SOARTĂ, tema de orice fel dispare. Este treaba sorţii să rezolve toate problemele, doar că... va urma!
Shachespeare ştia aceasta, nouă de ce ne este atât de greu? " schelete, ia seama şi-mpacă-te cu viermii, că nicăieri mai bine nu-i ca-n mormânt la tine!" ( Hamlet).
Vrei să crezi în SOARTĂ, scapă de mândrie. Aceasta din urmă generează tot răul, adică TEAMA!
Cel mai curajos şi demn lucru din viaţa unui om, este refuzul de a fi mândru!
Nu călăriţi mârţoaga costelivă a ego-ului, aşezaţi comfortabil şi indiferenţi, în şaua mândriei!!!
Scăpaţi de frici, crezând în SOARTĂ! Succes!