DEŞERTĂCIUNE

Când trecutul
scrie ce va fi
calc peste viitor
în prezentul care spune
că totul va muri !
Tălpile mă dor
de timpul ce urmează,
călcâile vor înapoi
pe urmele lăsate
în spaţiul cu nevoi.
Dar calc bătătorite
cărări şerpuitoare
secundelor trăite.
Nu zbor::
m-anin de creastă unui nor
ce spulberat va fi curând
de vânt...
În univers,
cuvântul MARE este mic...
tangenţial
un dublu zero infinit,
ori, mai nimic !