luni, 2 februarie 2015

"CE TRIŞTI SUNT CÂINII N-ORAŞUL NIMĂNUI" sau scrisoare către un om( curajos) între oameni: ION ZIMBRU

"Se scarpină pe capră primarul inutil"
Aici chiar ai aprins fitil
"oraşul putrezeşte cu astfel de cârmaci"
Ai zis-o pur şi simplu... când nu taci!
"ciracii lui fac nani şi cască virtuos"
Ai zis-o nene aici(a) chiar frumos...
"E placul populimii să pună pe grătar
tâmpenii alăptate de-asemenea primar...
îl laudă prin crâşme şi prin autobuz,
dar scroafa gălăţeană e moartă-n cucuruz! "
Dar porcii, porcii când vor găsi porumbul
să facă cunoştinţă cu carâmbul (iertaţi cacofe...)
piciorului în fund, dat în sfârşit, de... deşteptaţi:
lăsaţi-ne în pace, daţi-vă plecaţi!
Zi nene tot aşa, că bine îi mai zici:
"cetatea se dărâmă, abia mai suflă... vai!"
Politica ne-ngroapă sub ziduri de chirpici,
dă-i un pumn, ba doi, ba chiar trei să-i dai
când
"alegătorii scuipă prezentul în tramvai,
în ochi, în sănătate, în şcoală şi-n statui... "
Ai dreptate:
"doamne, ce trişti sunt câinii n-oraşul nimănui!"
Respect omul cu pieptul înainte, curajos,
ce drept stă-n trei picioare, nu... pe jos.
O fi războinic, o fi pacifist?
O tempora,
"scuip, deci exist!"

P.S. să ne auzim de bine, dragă OMULE!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu