Primeşti talantul ce ţi l-a dat Stăpânul şi-l înmulţeşti, de parcă un talant, nu ar însemna... un talant, ci doi , ori patru! Dacă păstrezi cu credinţă talantul ce ţi l-a încredinţt Stăpânul, şi-l înapoezi acestuia când ţi-l cere, înseamnă că îi restitui doar ceea ce este al lui, şi nu ai cules de unde nu ai semănat, ori ai adunat de unde nu ai împrăştiat! A face dintr-un talant doi, ori patru,este furt, înşelătorie...
Nu pune la negoţ propriul talant! Este un dar pe care nu-l poţi negocia.
"Grămada aurului care s-a adunat într-un an pentru SOLOMON, a fost de 666 talanţi" (?)
Fiecare om este înzestrat cu cel puţin un talant şi v-a da socoteală cum l-a folosit: dacă l-a înmulţit furând ori înşelând, înseamnă că a luat de unde nu a împrăştiat, dacă l-a folosit pentru alţii, atunci
va primi pe măsură, pentru că a căutat să facă bine faţă de toţi! Talantul este un dar, am spus, deci dăruieşte şi tu! Îngropându-l nu iubeşti oamenii.
Culegând de unde nu ai semănat, îi urăşti.
Răutatea " celor aleşi" arată dispreţul universal faţă de cei ce muncesc cinstit, cultivând doar dragostea faţă de propria persoană " aaaaaaleasă"
Minciunile au fost introduse " discret" , chiar şi ... acolo unde nu-şi aveau locul...
Îngroparea talantului, înseamnă îngroparea iubirii, pe care ei nu o au! Ece ego...
SUNT
Pas cu pas vorbă cu vorbă
floare petală cer îngheţat în albastru
apă în turţuri şi aburi vulcani
în sclipiri de-alabastru
fiori ce se-adună în taina de-a fi
culori aşezate în lacrimi ce plâng
idei disipate ce smulg din pământ
sângele vieţii al celor ce vii
mai stau pe tărâmuri de gând.
sunt
cale bătută în drum neumblat
călător în cătare şi ţintă de-aflat
vindecător pentru toţi
pentru mine bolnav
cântăreţ între note în cânt necântat
merg doar pe nouri pământul mă doare
pe cap îmi ţin palma când fruntea tresare
să nu spargă zidul în care proptit
locul aflării cineva a zidit.
sunt
trandafir alb în materia neagră
înfloritul sărman fără să vadă
cum lumina de dincolo încă mai vine
spre el, spre oriunde şi-oricine
când apa nu curge în vid negurat
doar picul din ochiul de mult lăcrimat
în zâmbetul, zâmbetul om stând de pază
să prindă să adune să ducă-n săgeată
prima ultima ori nevenita încă rază!
SUNT!
